De ceva vreme mă tot codesc și mă tot sucesc în privința
povestirii unei întâmplări...a unei lecții de viață care, ar trebui spusă și,
totuși, stau pe gânduri căci nu știu cum s-o etalez pentru a fi înțeleasă pe
măsură.
Vreau să vă spun povestea unei simple puștoaice, al cărei
vis era acela de a escalada munții, de a cuceri înălțimile, de a ajunge
departe. Nu îi voi dezvălui identitatea. În plus, consider că doar ea are
dreptul acesta, nimeni altcineva.
Spunea adeseori: ”Pe munte mă simt liberă...simt viața
cum pulsează în mine...mă simt puternică”.
