Despre blog

Crearea acestui blog nu este una întâmplătoare. Fiind pe un domeniu răsuflat și care nu prea mai preocupă pe nimeni, probabil, nici nu va fi citit de multă lume. Însă, uneori, cu o floare, mai poți face și primăvară. Nu se adresează oamenilor elevați ci, acelora care vor să cunoască diferite informații legate de acea cultură generală care, de la o vreme încoace, se află într-o mare criză spirituală.

Nu am crezut vreodată că mă voi lovi, în această viață, de întrebări precum: “Ce este ăla un Holocaust?” Sau...”Cine a fost Elvis?” Sau... „Care Gorbaciov?”.... Dar, din păcate, am avut parte de șocul și surpriza aceasta.

Totodată, nu condamn neștiința...Condamn, însă, dezinteresul.

Consider cultura o hrană a minții...Așa cum mâncați pentru a nu muri de foame...la fel trebuie să vă și cultivați, pentru a nu intra în moarte cerebrală (peiorativ vorbind).

Nefiind vorba de articole pline de informații cu adevărat culturale și reprezentând un real cocktail, redat prin scrieri diversificate, am ales ca titlu: Paie culturale...adică acele frânturi de idei care au o conotație ușor-culturală dar, nu și propriu-zisă.

Partea de moralitate, de respect, de suflet, de cultură s-au dus pe apa sâmbetei. Cu fiecare zi uităm să mai fim oameni, uităm valorile care contează cu adevărat...Am uitat inclusiv cum să scriem corect.

Poate, într-o bună zi, ne vom da seama de cât și ce pierdem prin dezinteresul nostru față de acest domeniu și, poate, într-o bună zi, așa-zisa prostie va ajunge să și doară...

Și poate...doar poate...se va înțelege că NU banul reprezintă puterea supremă ci, educația... că rangul ți-l oferă cultura și gândirea. Și pentru a înțelege acest lucru... faceți, vă rog, în mintea voastră, o comparație între Mociorniță și madam Gabor (sau Columbeanu)...Acea imagine vă va spune totul despre ce înseamnă a fi cult și a fi tâmp.  (Și dacă vă întrebați de ce atâția de „poate”, aflați că un astfel de fenomen repetitiv este adesea utilizat, în mod voit, de către scriitori, pentru a sublinia o idee;) Asta pentru a evita unele comentarii care nu își au rostul:) )

Scopul blogului este acela de a acorda puțin interes și timp, unui domeniu care hrănește mintea dar, și sufletul. Știu că toate curele de slăbire sunt la modă...dar, dacă țineți diete și la cultură, atunci consecințele pot fi asemănătoare anorexiei...așa cum arată o persoană anorexică, la fel va ajunge să se prezinte și creierul uman.

Mă puteți considera ironică...sau răutăcioasă...Dar, dezinteresul naște prostia...iar prostia naște scleroza. Conform studiilor, cu cât citești mai puțin, cu atât ai șanse mai mari de a dezvolta o involuție, la bătrânețe.

Pe de altă parte, revistele de modă, make-up, ori extensiile de păr vă pot transforma într-o păpușă fără minte... Așa că vă ofer, dragele mele fenomene trendy...câteva frânturi culturale...Mă puteți considera chiar acel Vrăjitor din Oz, care oferă sperietoarei din paie, creierul de care avea atâta nevoie;)

Totodată, nu mai aud aproape deloc discuții legate de vreun subiect cu adevărat interesant. Nu mai aud pe nimeni zicând: Uite ce carte am descoperit...sau ce interesant este subiectul X sau Y... Ne pierdem în noianul cotidianului...Mâncăm, bem, cumpărăm țoale, mergem la petreceri...ȘI?! Viața devine banală...

Scopul acestui blog este crearea unui soi de refugiu...de ieșire din banalitatea cotidiană. De aceea vom vorbi despre tradiții, despre pictură, despre o carte citită, despre diferite subiecte mitologice și inclusiv despre suflet. Despre acele lucruri care contează cu adevărat.

Zilnic avem parte de ironii ieftine, de răutăți, de lipsă de interes, de superficialitate. Ne lovim de bârfe, intrigi, scenarite...dar, de nimic esențial...de nimic venit de la un suflet către un alt suflet sau de la o minte către cealaltă minte... De aceea, cu un simplu blog, mi-am propus să schimb puțin macazul și să rup acea atmosferă morbidă a cotidianului și care, pe mine, personal, mă sufocă și mă transformă într-un om alergic la banalități, superficialități și dezinteres.

Și cui nu îi place și se simte jignit...poate face apel la acel liber arbitru, care îi conferă și independența de a citi altceva. Alegerea vă aparține. Aveți la dispoziție paie de cultură sau paie de grâu, pe care vi le oferă toate emisiunile, revistele sau can-can-urile. Și dacă vreți să rămâneți la expresia: “restul e can-can”...atunci nu aveți decât. Suntem o țară de oameni liberi, în care falsitatea se manifestă nu numai în plan moral ci, și fizic. So, dacă vreți solare și extensii de păr...atunci aveți saloane...Dacă vreți bârfe, citiți ziarele... Dacă vreți prostie, e suficient să deschideți ochii și o veți vedea la tot pasul...Însă, dacă vreți cultură, vă invit la o șuetă...