La o șuetă despre modă

Probabil, vor fi multe voci care se vor întreba ce mama naibii caută un astfel de articol printre celelalte. Nimic mai simplu: mulți se pretind a fi cunoscători ai modei dar, puțini o știu cu adevărat. Evident, totul a plecat de la o întâlnire avută într-un club, plin cu pițipoance. Vedeți voi? Foarte mulți creatori de modă au spus că a arăta precum o sorcovă nu înseamnă că ești în trend. Iar în ultima vreme am fost orbită de atâtea sorcove care se pretind a cunoaște moda încât, m-am văzut cumva nevoită de a explica vreo câteva boabe despre ce a însemnat și ce înseamnă ea... în adevăratul sens al cuvântului.
Pe de altă parte, am fost cumplit de șocată de modul în care unele persoane aleg să-și asorteze diferite accesorii sau make-up la ținute. Am văzut rochii de zi asociate unui make-up de seară...sau manichiură care nu avea a face cu nimic. Ideea e că s-a cam uitat regula prin care rujul sau makeup-ul se asortează cu manichiura, pantofii cu geanta...etc. Nici din ideea de simplitate nu se mai înțelege nimic. Nu știu dacă vă aduceți aminte de întâlnirea fostului președinte american Bush, cu președintele nostru și cu Putin, avută în România. Well...soțiile oamenilor noștri politici arătau precum sorcovele și cel mai mult m-a amuzat coafura doamnei Năstase, care avea un volum peste măsura normalului, în timp ce doamna Bush și-a făcut apariția într-o ținută simplă, elegantă și cu o coafură de-a dreptul modestă.

La toate acestea se mai adaugă rochiile de cocktail purtate în club sau rochii o-line sau empire purtate la petrecerile de absolvire sau combinații UNICE (cu multe ghilimele), cum ar fi: totul numai volane și dantelă sau totul încărcat cu paiete până țipă... Sigur, sunt în trend..Ca atare, e normal să se poarte...DAR...în combinații adecvate și, mai cu seamă...într-un volum ceva mai mic.Nu e necesar să vă umple toată rochia pentru a arăta...să zicem...strălucitor:D

Nici diferența între couture și prêt à porter nu se mai știe. Unde mai punem și faptul că moda e una... și ce vedeți voi în ziua de astăzi e altă mâncare de pește...ca să nu-i spun o mare salată. Ca atare, nu asociați acel trend al pițipoancelor cu moda haute-couture...pentru că tot ce poartă așa-zisele pitzi, se poate extrage din tendințele pe care le tot vedeți prin ghetto-urile americane și nicidecum nu se pot înscrie la ideea de fashion sau design vestimentar. Ați răni și jigni adevărații creatori de modă. În același timp, moda nu reprezintă doar o creație sau o artă care presupune talent ci, este, în esența ei, și un subiect de cultură și educație. Din cele mai vechi timpuri, hainele au arătat clasa socială din care face parte un individ, sau statutul acestuia. Și, putem spune că acest lucru a rămas valabil și în ziua de azi. Și azi putem face diferența între un om sărman, un om cu bani și un om provenit din înalta societate. Cel sărman va purta haine modeste, cel cu bani va căuta să-și scoată în evidență starea financiară prin haine... nu tocmai potrivite momentului, iar cei din înalta societate vor opta întotdeauna pentru simplitate în linii și design dar, și elegantețe. Nu intenționez să jignesc pe nimeni dar...să vezi rochii de bal regal purtate la un simplu party de absolvire sau o rochie de cocktail purtată la o petrecere în club nu prea se numără printre plăcerile vizuale. Și dacă pentru mine e doar ceva care mă surprinde, atunci pentru designeri așa ceva este echivalent cu o catastrofă sau cu un dezastru.

Și, poate, vă întrebați de unde până unde ideea de a scrie toate aceste bazaconii și ce legătură au ele cu moda haute-couture. De la o afirmație interesantă. Mi s-a spus de către o persoană...să-i spunem...galantă...că chiar dacă nu a pus mâna pe o carte în viața ei, asta nu înseamnă că nu citește ȘI... că pentru ea este foarte importantă moda, care îi preocupă tot timpul fiindcă nu e ușor să fii în trend sau să te informezi cu privire la așa ceva. Sunt de acord! NU e deloc ușor! Mai cu seamă când NU ȘTII ce e aceea modă couture sau haute-couture ori ce mai e și ăla prêt à porter, deși ai citit, poate, toate revistele de modă din univers! Nu-i așa...draga mea...cunoștință galantă? Deh...la urma urmei...NU oricine care are bani face neapărat parte și din înalta societate; colac peste pupăză, pentru a ajunge acolo, îți mai trebuie și o educație fiindcă NU doar hainele îl fac înalt... pe un om. Touché? Probabil;) De aceea, m-am gândit să subliniez diferența între moda couture sau haute-couture și prêt à porter.

Moda haute-couture reprezintă acea modă de lux, acele creații vestimentare unice, pe care le vedeți pe podiumurile de prezentare ale marilor case de modă. Toate acele prezentări au și un scop: observarea și anticiparea tendințelor, ce anume place publicului și ce nu. Moda haute-couture a fost creată de un croitor britanic, Charles Worth. Practic, moda haute-couture a fost importată din Anglia în Franța, pe timpul Regelui Ludovic al XIV-lea, recunoscut pentru pasiunea lui față de creațiile vestimentare. Același statut l-a păstrat și continuat inclusiv Napoleon. Astfel, Franța a fost împânzită de croitori renumiți iar Parisul a devenit centrul designului vestimentar. Mai mult, NU orice creație poate fi haute-couture și nu orice casă de modă are dreptul de a întrebuința acest termen, prin lege (haios dar, adevărat) și este apărat de către Casa Sindicală de la Paris. Pentru dobândirea și întrebuințarea unui astfel de cuvânt, creatorii și designerii trebuie să respecte anumite criterii: să aibă minin două prezentări pe an, ținute la Paris, colecțiile să cuprindă minim 50 de modele de seară și zi, create în propriile ateliere iar creatorii trebuie să dețină acordul FFC. La ora actuală, singurele case de modă care au dreptul de a utiliza cuvântul de haute-couture pentru creațiile lor sunt: Yves Saint-Laurent, Valentino, Christian Dihor, Chanel.

Couture sunt acele creații vestimentare executate MANUAL.

Iar prêt à porter sunt acele creații adresate tuturor; nu este o croitorie personalizată ci, sunt acele haine, produse în fabrici și găsite în magazine. Moda prêt à porter poate fi produsă atât de către case de modă cât și de magazinele obișnuite.

Dar, haideți să trăncănim puțin și de ținute adecvate cu momentele la care participăm. Nu vorbesc aici de bunul gust...e ceva ce NU se discută și de aceea nu am să filosofez pe așa ceva. ÎNSĂ, NU trebuie confundat kitchi-ul cu ideea de ținută. Și nici nu mă refer la oamenii sărmani care numai de rochii sau costume nu mai au ei timp...ci, la acele persoane care dau mii de roni pe kitchi-uri, confundându-le cu finețea și unicitatea unor design-uri vestimentare. Vedeți voi...când vă duceți la o nuntă, nu purtați o rochie de bal regal...iar când mergeți la un cocktail nu purtați o rochie de nuntă. Totodată, între o rochie de seară și o rochie de ocazie este o mare diferență. Rochia de seară e cea cu care vă duceți la un restaurant elegant, unde luați cina sau la operă sau la teatru. În timp ce rochia de ocazie se referă la evenimente importante ca: o nuntă la care chiar sunteți mireasa sau vă duceți la un bal regal (întâmplător, mai sunt și din astea...încă...:D) sau vă aflați pe covorul roșu de la Premiile Oscar. Un dineu presupune o ținută simplă, cu tendințe conservatoare; o ținută de seară pentru un restaurant sau teatru sau operă presupune o rochie simplă, elegantă, fină și fără tendințe prea țipătoare, care să vă transforme în vreun semafor; o ținută de nuntă poate fi creată din tul sau voal sau satin (și mă refer la invitați, nu la mireasă), în combinații cu motive simple, lucrate cu fir argintiu sau paiete sau cristale swarovski sau etc-uri dar, nu exagerat de...sparkless. Dar, dacă intenționați să fiți sparkless, atunci, puteți purta o astfel de rochie la un cocktail party extravagant și care are, dealtfel, o astfel de tematică...La așa ceva puteți purta câte încărcături vreți și câte semafoare vă doriți:D (just joking;) ). Ținuta casual este cea pe care o purtați fie la o cafea cu prietenii, fie la o întâlnire normală: la un film, la un mall etc etc...Ținutele office se referă la acele cămăși, combinate cu pantalon sau cu fustă (depinde:)) de gen:)) ) dar, care nu au în componența lor un sacou, nu impun restricții de culoare și pot fi purtate la orice loc de muncă, excepție făcând câteva companii care impun ținuta business. Spre deosebire de office, ținuta business înseamnă, în primul rând, sacou...în al doilea rând, eleganță și o linie sobră sau conservatoare. Ca atare, când vă duceți la o cafea pentru o discuție business, e normal să purtați costum...ÎNSĂ, când vă duceți la o întâlnire cu prietenii, puneți ceva casual pe voi sau chiar o pereche de blugi...cravata sau rochia nu-i impresionează ci, i-ar face să se simtă nu tocmai confortabil în preajma voastră. La un cocktail party puteți adopta o ținută sparkless dar, la un business cocktail e recomandată o ținută ceva mai conservatoare.

Sigur, unii dintre voi veți spune că sunt îngâmfată scriind toate minunile astea...Alții, care mă cunosc, vor spune, probabil, că m-am lovit la cap și m-am trezit, peste noapte, preocupată de modă. Iar cei care-mi sunt prieteni știu, defapt, că preocuparea mea pentru un astfel de subiect își are câteva rădăcini prin activități de-ale mele, ceva mai vechi. Ei, bine, nu am scris acest articol pentru că aș fi cumva cu nasul pe sus ci, pentru că observ, cu tristețe (ca să nu spun depresie:D), cum sorcovele iau locul ideii de trend sau cum paiațele se dau cunoscătoare în ale modei deși habar nu au cum arată o rochie o-line sau ce înseamnă haute-couture. Și dacă tot nu au citit vreo carte și deschid zilnic reviste de modă, atunci le sfătuiesc să fie mai atente și la ce poartă dar, mai cu seamă, și la ceea ce înseamnă toți acei termeni folosiți prin acele reviste. În ziua de astăzi până și unghiile au devenit o problemă și nu mă refer la unghii false ci, la modelele de manichiură, în general. Indiferent de modelul pe care îl alegeți și indiferent că aveți unghii false sau naturale, ele trebuie să cuprindă ȘI ceva din nuanța rujului pe care-l folosiți sau a makeup-ului...măcar atât. Repet...nu mă iau de gusturi ci, de câteva etichete care, cu anumite ocazii, trebuie ținute și puse în practică. Și, că tot vorbeam de etichete, la o întâlnire cu prietenii, e mai decent să porți haine simple...vedeți voi? Ideea de om elevat constă în MODESTIE, în educație...dar, și în ideea alegerii unor haine cu motive și linii simple. Și ideea de make-up a devenit o problemă... Corect, culoarea fardului de pleoape se asortează cu hainele...iar pantofii cu geanta. O vestimentație deschisă se asortează cu un machiaj discret și nu cu unul strident. E ca și cum ați pune tone de farduri de pleoape unei mirese. Sau, dacă unghiile sunt roșii, și rujul e roșu, atunci fardul de ploape trebuie să fie mai puțin strident, în așa fel încât să nu pară totul ca o sorcovă. Sau, un alt exemplu... dacă rochia este de culoare închisă...fardul de pleoape este și el închis ca nuanțe...

Sigur, în mijlocul câmpului, nu stă nimeni să se uite la luciul tău de buze dar, la anumite evenimente, toate aceste etichete ar trebui cât de cât ținute, pentru a nu pica în penibil.Prin urmare, moda nu se rezumă doar la trenduri ci, și la o adevărată teorie care ar trebui pusă în practică în așa fel încât să nu dăm în ridicol. Și, repet...Bunul gust ține de simplitate, nu de palete coloristice cât mai încărcate. Unele rochii simple pot costa o avere pentru că materialul din care au fost făcute este unul scump și de calitate iar alte rochii încărcate de paiete până la refuz pot fi de-a dreptul ieftine. Haideți s-o luăm și puțin psihologic. Unele persoane își ascund lipsa educației în spatele unor cristale swarovski, în timp ce o persoană elevată își arată educația prin creații simple și unicate. Totodată, după cum spuneam, a avea bani nu înseamnă neapărat că ești și un om elevat. Ca atare, unii oameni cu bani preferă să fie semafoare în ideea că astfel își scot în evidență situația financiară, căzând în ridicol.

În loc de concluzie: Cultura și educația vă fac superiori...NU hainele. Fără o cultură și fără o educație, nu veți ști niciodată ce, unde și cum să purtați. Totodată, cineva îmi spunea... cândva... că banul NU înseamnă totul și că banul simplu, fără deținerea puterii, e egal cu zero...iar puterea se dobândește prin educație și cultură. Vedeți voi? O fi Gigi Becalli bogat...sau madam Gabor...dar asta nu i-a făcut să obțină vreo autoritate sau putere ci, i-a aruncat în marele ocean al penibilului. Și am să închei acest subiect, cu un citat al Reginei Ana. Întrebată, în cadrul unei emisiuni, ce părere are despre acei oameni cu bani, care-și etalează telefoanele și cheile de la mașină purtându-se autoritar cu chelnerii din cafenele și încercând să-și scoată în evidență situația financiară, regina Ana a spus doar atât: Mi-e milă de ei.