1.Ce-ea ce....Corect: CEEA CE
(este un pronume relativ compus).
De unde
necesitatea unei cratime?! Cei care folosesc asa ceva în scriere au, probabil,
o logică proprie.
2.Cânt-am....Corect: CÂNTAM (este
un verb, la timpul imperfect).
Imperfectul
se conjugă astfel: Eu cântam, Tu cântai, El cânta, Noi cântam, Voi cântați, El
cânta.
3.Verbul A FI devine din ce în ce
o comedie, demnă de Caragiale. Aiaiai, Coane Fănică...
Astfel,
întâlnim greșeli precum: va fii (cu 2 i); DAR... să fi (cu 1 i)... S-o
luăm pe rând:
a.VA FI (reprezintă viitorul verbului A FI). Acel FI este chiar infinitivul verbului de conjugat. Cum verbul nostru
are ca infinitiv A FI cu UN singur I,
atunci și viitorul său se va forma
tot cu un singur I.
CORECT: Eu voi fi, Tu vei fi, El va fi, Noi vom fi, Voi veti fi, Ei vor fi.
b.Există, însă, excepții, întâlnite în conjugarea acestui mirific verb. Ele
se referă la conjunctiv versus prezumtiv, respectiv între să fii (cu 2 i) și să fi (cu 1 i). Logica lor o puteți
sesiza din exemplele de mai jos:
-Să fii cunoscut de o lume întreagă este
visul lui. (TU însuți să fii cunoscut... conjunctiv)
-Să fi cunoscut o fată ca tine era tot ce
îmi doream la acea vreme. (EU să te fi cunoscut pe TINE...prezumtiv).
4.Dar, problema nu se oprește aici... Viitorul este și el făcut vraiște.
Astfel,
avem: ve-ți, în loc de VEȚI... De
ce?! Corect este: Voi VEȚI AVEA o zi excelentă. Voi VEȚI cânta astăzi. Voi VEȚI colora planșele. (timpul viitor,
la persoana a II-a, plural!).
5. Mai m-am gândit; mai am stat; mai am dansat... Corect: M-am MAI gândit; Am MAI stat; Am MAI dansat
6. Sa si s-a....
Sa
dus....Corect: S-a dus (este
perfectul compus)
Sa, scris fără cratimă, este un
pronume posesiv: Rochia SA;
Cămașa SA; Ziua SA liberă.
7. Articularea incorectă a cuvintelor:
Exemple:
Pe care munții ești?......CORECT: Pe
care MUNȚI ești?
Articolul
se pune în cazuri de tipul: MUNȚII
noștri aur poartă. MUNȚII Europei.
MUNȚII impresionanți ai Elveției
etc.
8. Aș putea să știe.... Corect: Aș
putea ști SAU Aș putea să știu.. ( EU aș putea și tot EU să știu... nu altul...simplu,
nu?)
9. Conștința....Corect: Conștiința//
Cunoștiința (sau Recunoștiința)........Corect:
Cunoștința (Recunoștința)
10.Maică-mea, văr-miu....Corect:
Mamă-mea; văru-meu...vară-mea; Bunică-meu etc... Nepotă-meu...Nepoată-mea...
11.Un exemplu de cuvinte nearticulate DAR, care au doi
i la plural: deliciu- delicii;
supliciu- suplicii....ale caror articole sunt: supliciile, deliciile... După
cum observați, ele au terminația la singular, în IU și acesta este și motivul
pentru care primesc la plural încă un I, sau cazul copil-copii-copiii (în care
copii articulat, la plural, mai primește încă un i)... În rest?! Substantivele
sunt normale...
Munte(singular)-
Munți (plural)- Muntele(singular articulat)-Munții(plural articulat)
Vale(singular)-
Văi(plural)-Valea(singular articulat)-Văile(plural articulat....NU văiile... PTR. CĂ avem: o vale- două
văi- văi(de la plural) PLUS
terminația le pentru articulare= văile, cu un i)
12. Înceta-ți!.......Corect: ÎNCETAȚI!
scris împreunat... Este un verb, la imperativ prezent. Voi încetați!
De ce
nu se desparte prin cratimă?! Pentru că acel ȚI, NU are a face cu un
pronume, ca în cazul:
Ține-ți
umbrela (în traducere: Ține umbrela ta)
sau Ține-ți paltonul (în traducere: Ține
paltonul tău)
Și mai
e ceva care să vă facă să vedeți diferența, respectiv persoana verbului! Încetați voi- persoana a doua plural; Ține-ți umbrela ta- persoana a doua SINGULAR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu