Mă tot gândeam cam ce aș mai eu putea să vă povestesc...ceva
nou...ceva ce încă nu am materializat, ca și rubrică. Așa că m-a lovit , ca
temă, istoria. Dar, NU mă refer la acea istorie care înșiră evenimentele prin
date cronologice... ci, la acea parte culturală a ei. Dacă nu gândim fiecare
eveniment, prin prisma memoriei noastre și a ideilor personale, nu vom reține,
în veci, absolut nimic...darămite faptele și întâmplările istorice.
În plus, este vorba de un blog dedicat culturii, șuetelor
și NU înaltului soclu elevat, al cunoașterii. Cu alte cuvinte, urmăresc să scot
cultura în stradă și s-o unesc cu spartul semințelor, din colțul blocului=)) De
ce?
Pentru că oamenii au nevoie și de alte subiecte...sunt sătui de Trădați în
dragoste sau Noră pentru mama...Sau, cel puțin, EU sunt intoxicată de astfel de
emisiuni, de trend-uri, care NU-s tocmai trend-uri...de carul, plin cu prostie
promovată...dar, hei! Marketingul e bun:)) Și uite așa, am ajuns eu să trăncăn subiecte
de cultură, stând și mestecând ciungă sau spărgând semințe=))
Glumesc...Daaar... cu un oarecare sâmbure de adevăr:D Serios vorbind, am întâlnit
oameni dornici să citească și altceva...nu numai Can-Can-uri sau Click-uri sau
mai știu eu ce naiba se mai publică și din care aflăm cine se mai omoară cu
cine sau cine se mai desparte de cine sau...cine mai înșeală pe cine... Am
întâlnit mulți oameni intoxicați de acele dive care se dau vedete, deși, sunt
un soi de paiațe scoase în față pentru a face show-uri. Ca atare, tratați
aceste rubrici exact prin prisma unei astfel de idei sau a acestui scop, pe
care l-am gândit și NU căutați aici vreo Enciclopedie de tip Britannica...
Încerc, doar, să NU las să moară, definitiv, acea cultură generală...pentru că,
dacă ar muri... atunci...”Somnul rațiunii ar naște monștri”, vorba lui Goya...
Însă,
ceea ce vroiam să pălăvrăgesc, are legătură cu istoria... Mai exact, cu o
perioadă care, pentru mine, una, seamănă cu o Apocalipsă capitală:D:))
Respectiv, cea începută din anul 1929 și până în prezent.
Aveți idee ce marchează acel an? Vă spun eu: PRIMA criză
economică, pe care lumea a cunoscut-o...
De atunci și până în ziua de azi, parcă am mers spre
declin, cu pași de melc dar, siguri. La 29 octombrie 1929, a avut loc
prăbușirea bursei, în Statele Unite ale Americii. Consecințele au fost
incomparabile cu ceea ce trăim astăzi. Atunci, au avut loc multe pierderi de
vieți omenești, foamete, boli, s-au emis bani fără acoperire ceea ce a dus la
creșterea inflației...rata șomajului a atins cote alarmante etc, etc, etc...
Practic, criza a ținut până în anul 1933...adică patru
ani... Însă, când să răsufle și lumea ușurată, s-au lovit de o dictatură
hitleristă, iscată, firav, exact cu anul 1933, când Hitler ajunge cancelar al
Germaniei.
Începând cu următorul an, Hitler devine conducător
absolut și pune la cale un plan numit Holocaust.
În limba greacă, Holocaust înseamnă „ardere completă”. Dar, ce
presupunea acest plan măreț? Simplu: purificarea rasei albe sau a arienilor,
considerați poporul perfect, prin arderea și masacrarea rasei evreiești. Prin
implementarea unui astfel de plan diabolic, au fost uciși atunci peste șase
milioane de evrei. Pe lângă acele binecunoscute camere de gazare, evreii au
fost supuși, inclusiv, unor experimente medicale, prin care li se infiltrau
diferite substanțe în organism sau li se amputau membrele, pe viu…
Însă, Holocaustul nu a urmărit doar
eradicarea rasei evreiești… ci, a fost ucisă și o parte din populația rromă dar,
și o parte din persoanele cu handicap fizic și mental…persoanele cu malformații
congenitale erau eutanasiate.
Totul a
început prin crearea de lagăre de muncă și de concentrare (înființate undeva,
în jurul anului 1933, odată cu preluarea conducerii de către Hitler)…ca apoi,
să pornească planul de exterminare și care s-a intensificat odată cu anul 1938,
când au fost masacrați primii 100 de evrei iar alte zeci de mii dintre ei,
fiind deportați sau mutați de colo-colo, ca niște animale… Unii au ajuns în lagărele
de concentrare, alții au reușit să fugă, refugiindu-se în diferite regiuni ale
lumii.
Și, cum
toate acestea NU erau de ajuns, începând cu anul 1939, a izbucnit și cel De-al
Doilea Război Mondial, pe motiv că țările se sufocă și că au nevoie de spațiu.
Acest fenomen s-a declanșat odată cu pătrunderea Germaniei, pe teritoriul
Poloniei, ceea ce a atras după sine, ripostele Franței și Angliei. Pe de altă
parte, Rusia (sau Uniunea Sovietică, așa cum se numea atunci) începe un
conflict cu Finlanda… Statele Unite ale Americii pornesc un alt conflict…Japonia
se afla deja în război cu China, de ceva vreme…Și, după șase ani de lupte crunte,
în anul 1945, puterile Axei capitulează iar războiul încetează.
Dar, după
întreaga harababură și haos…ce se instalează? Comunismul…care, practic, își
arătase deja colții începând chiar cu anul 1917, odată cu marxismul sovietic și
cu puciul bolșevic și care a declanșat un regim totalitar. Treptat, comunismul
ajunge să-și facă loc pe teritorii extinse și, încă, mai există, stând bine
merci la puterea unora dintre state.
Consecințele comunismului le cunoaștem cu
toții. Sigur, unii mai norocoși, s-au putut bucura de un statut confortabil, în
acele vremuri și, de aceea încă mai există și foarte mulți nostalgici. Dar, haideți
să privim puțin și alte aspecte. Averile, pământurile oamenilor, tot ce au
agonisit, prin muncă cruntă, a fost preluat de stat și utilizat la comun. Timp
de zeci de ani, am trăit procesul unei colectivizări în masă. Cât despre
lagăre? Oh, da…Ele au continuat să existe.
Apoi,
a urmat perioada democrației…Lumea și-a primit înapoi tot ce fusese luat… Însă,
democrația a instalat ideea capitalismului… Toate păreau bune și frumoase…multe
dintre țări își recăpătaseră acea libertate a cuvântului, firmele și companiile
păreau a da rezultate benefice…
Până într-o
bună zi, când s-a produs un avânt
exagerat în creșterea prețurilor, a salariilor… iar bursele ajunseseră să
mențină un preț săltat, artificial/acțiuni… Ceea ce a dus la un nou k-boom…sau,
la o nouă criză financiară, începută cu anul 2008 și de care ne bucurăm- cu
ghilimele- și astăzi.
Și, cum
după atâția ani de HAOS, era și normal ca lumea să o ia razna…ei, bine, se
așteaptă o mare și grozavă Apocalipsă… Unii s-au apucat să-și facă buncăre…alții
își adună provizii… Toți par alarmați de acel fatidic 21 decembrie 2012, de o
aliniere a planetelor și de un sfârșit al lumii. HEY! WAKE UP, FOLKS! Și mai
citiți ÎNCĂ O DATĂ textul ăla, numit Apocalipsa lui Ioan Teologul, capitol pe
care îl regăsiți în Biblie… Pentru Numele Domnului…Apocalipsa NU înseamnă
Sfârșitul Lumii… Vedeți voi prin acel text că murim TOȚI?! Este vorba de un
război al Binelui și Răului, în încercarea de preluare a Pământului de către
acea Divinitate, sau forță a Binelui Suprem… În plan istoric, tot acest lucru
se poate solda fie cu un război de proporții, fie cu un conflict la nivel
spiritual. So, take it easy… Ceea ce pentru oameni reprezintă o catastrofă,
pentru Maestru se dovedește a fi doar o adiere de vânt.
Cu toate
acestea, începând cu anul 1929 și până astăzi, putem spune că ne-am îndreptat
cu pași siguri, către un declin... Prima criză economică a făcut ravagii…cel
De-al Doilea Război Mondial le-a continuat…apoi au urmat masacrele hitleriste,
însoțite de regimuri dictatorialo-comuniste…Când lumea a început să se bucure
de o aparentă liniște, creată de regimul democratic, a intervenit capitalizarea
și noua criză mondială… Și…dacă ați citi mai atent Biblia, veți vedea că suntem
de multă vreme în perioada aia apocaliptică… Un lucru, însă, e cert: lumea a
trecut prin perioade dure…gândiți-vă cum ar fi fost să fiți evrei și să trăiți
cu frica zilei de mâine doar din cauza faptului că aparțineți acestui popor…gândiți-vă
cum ar fi fost să locuiți într-un sat molipsit de holeră sau ciumă și să trăiți
cu teama că v-ați putea îmbolnăvi și voi sau să vedeți cum oamenii dragi sunt
chinuiți de astfel de maladii…gândiți-vă cum e să muriți de foame și să
apreciați fiecare felie de pâine, ca și cum ar fi o delicatesă… Apoi, uitați-vă
la ceea ce aveți astăzi… comparați…meditați asupra acestor întâmplări… și
trageți o concluzie…Cam câtă eră apocaliptică au îndurat oamenii din trecut și
cam câtă…OARE…îndurăm noi? Just think about it…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu